Revelion 2013-2014
28.12.2013-02.01.2014
Anul Nou este una dintre cele mai vechi sarbatori, careia de peste patru milenii i se consacra obiceiuri si manifestari dintre cele mai laborioase, atractive si originale.
La babilonieni, spre exemplu, anul incepea la prima luna noua de dupa echinoctiul de primavara si petrecerile tineau 12 zile! Fiecare zi, insa, avea o semnificatie aparte.
Romanii, in schimb, sarbatoreau inceputul anului in luna martie. Dar cum pe parcursul timpului au aparut nesincronizari cu mersul soarelui, in anul 153 i.Ch. senatorii romani se aduna, dezbat si hotarasc ca 1 ianuarie sa marcheze inceputul noului an. Iulius Caesar, ceva mai tarziu, incearca si el o corectie, dar 1 ianuarie ramane ziua de inceput a anului. Aceasta hotarare va dura pana in anul 567 d.Ch., cand Sinodul de la Tour a stabilit ziua de 1 ianuarie. Se va reveni abia atunci cand biserica „a considerat multa vreme Anul Nou drept o sarbatoare a circumciziunii, celebrarea zilei de 1 ianuarie”.
In general, revelionul contemporan ramane un ceremonial nocturn in care multe obiceiuri sunt practicate fara sa li se cunoasca substratul. Suprapunerea sarbatorilor peste unele precrestine, a celor greco-romane si orientale peste cele autohtone, geto-dacice, a dat nastere unor realitati spirituale unice in Europa si greu de disociat astazi. Astfel, exista credinta ca in noaptea trecerii intre ani de trei ori se deschide cerul si cei cu credinta il zaresc pe bunul Dumnezeu asezat „la o masa luminata, frumos impodobita, alaturi de Sfantul Nicolae”.
In unele regiuni ale tarii se crede ca in aceasta seara se deschid mormintele, iar pentru a alunga spiritele rele se ung pragul si cercevelele ferestrelor cu usturoi sau facand zgomote. Prima persoana care va intra in casa sa fie, pentru bine, un barbat. Apoi, sa ai bani asupra ta pentru a te bucura de bogatie tot anul. Plumbul topit si turnat in apa rece iti va arata, dupa forma pe care o va lua, soarta.
Capra – simbol al belsugului si norocului, joaca in curtile gospodarilor, alaturi de haiduci si alti eroi.
Nu se imprumuta bani, nu se matura si nu se arunca gunoiul.
De dimineata si pana seara si toata noaptea de Revelion se merge cu plugusorul, deoarece in satele noastre exista credinta ca nu este bine sa se are si sa se semene dupa apusul soarelui in ziua de Anul Nou. Uratorii sunt imbracati in costume nationale si au asupra lor, in afara buhaiului, clopotei, paraitori, talangi si chiar instrumente muzicale: acordeoane, viori, trompete, sau, mai nou, muzicute. Fireste, nu lipseste biciul impletit. Textul uraturii a fost schimbat de multe ori de-a lungul timpului, imbunatatit si variaza de la o zona etnografica la alta, ramanand „un fel de omagiu adus imparatului Traian, cuceritorul Daciei”.